Pagina principala Clubul Intreprinzatorului Roman
  Inscriere
  
  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Intrebari si raspunsuri - Piata de capital  
 
 
1. Cum investim ?
Pentru a putea investi in piata de capital din Romania, trebuie sa va adresati unei societati pentru servicii de investitii financiare (SSIF).
Actele necesare deschiderii de cont sunt:
Fotocopii certificate (semnate si stampilate, cu indicatia "conform cu originalul"), dupa:
- Actele constitutive ale societatii (contractul de societate si statutul) si actele aditionale;
- Certicatul de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului (C.U.I) sau echivalentul acestuia pentru persoanele straine;
Si:
- Certificat constatator eliberat de catre Oficiul National al Registrului Comertului pentru societati comerciale, sau de autoritati similare din statul de origine, si documente echivalente pentru celelalte tipuri de persoane juridice sau entitati fara personalitate juridica, care sa ateste informatiile care tin de identificarea clientului;
- Hotararea certificata a organului abilitat al societatii de a tranzactiona valori mobiliare prin intermediul BT SECURITIES SA, dupa caz;
- Imputernicirea data de organul abilitat/imputernicirii autentificate daca clientul doreste sa fie reprezentat prin alta persoana decat reprezentantul legal al societatii;
- Actul de Identitate (B.I./C.I.) al reprezentantului legal/imputernicit al societatii - fotocopie;
- Declaratia cu privire la activitatea desfasurata de client si la functionarea legala a acestuia, semnata de catre reprezentantul legal;
- Structura actionariatului/asociatilor, dupa caz;
- In cazul in care clientul, persoana juridica, are calitatea de EMITENT se va anexa Lista persoanelor care au acces la informatii privilegiate, conform Art. 149 din Regulamentul CNVM nr. 1/2006;
2. Ce tipuri de servicii de investitii ofera SSIF-urile pentru a sprijini activitatea IMM-urilor?
Printre serviciile financiare pe care le poate presta un SSIF:

- Consultanta acordata societatilor cu privire la orice probleme legate de structura de capital, strategie industriala, precum si consultanta si servicii privind fuziunile si achizitiile de societati;
- Alte servicii privind subscrierea de instrumente financiare in baza unui angajament ferm;
- Consultanta de investitii cu privire la instrumentele financiare.
3. Cum se pot proteja importatorii/exportatorii de eventualele aprecieri/deprecieri ale valutelor cu care lucreaza (euro/usd)?
De la inceput tinem sa mentionam faptul ca importatorii sunt cei supusi riscului de apreciere a valutei in care se exprima pretul marfurilor importate in raport cu moneda nationala, in timp ce exportatorii dimpotriva, de deprecierea valutei in raport cu moneda nationala.
Acestea sunt motivele din care cei doi apeleaza la doua strategii diferite:
1)  Importatorul va cumpara contracte futures motiv din care spunem ca acesta executa un LONG HEDGE.
2)  Exportatorul va vinde contracte futures motiv din care spune ca acesta executa un SHORT HEDGE.
Pentru a intelege mai bine cele mentionate mai sus vom da cate un exemplu din fiecare tip de hedging.
SHORT HEDGE:
Sa presupunem ca un exportator urmeaza sa livreze marfa, in valoare de 100.000 euro partenerului sau extern in data de 15 septembrie 2006, incasarea valutei urmand a se face la data de 15 noiembrie a aceluiasi an. Datorita incertitudinii cu privire la cursul de schimb RON/EURO din luna noiembrie, el poate opta pentru protectia sumei ce urmeaza a o incasa.
Se calculeaza pretul la care exportatorul isi blocheaza cursul de schimb pentru cei 100.000 EUR. Cursul oficial este de 3.55 RON in data de 15 septembrie, caz in care exportatorul isi calculeaza un curs de 3.57 RON pentru data de 15 noiembrie, curs la care isi acopera cheltuielile.
In acest caz el vinde 100 de contracte RON/EUR cu scadenta decembrie la pretul de 3.57 RON.
In momentul de fata exportatorul este protejat de orice fluctuatie a cursului pentru ca la data de 15 noiembrie el va incasa de la partener suma de 100.000 euro, nemainteresandu-l cotatia oficiala a BNR.

Pentru el se pot ivi doua situatii:

1) Cea in care cursul BNR este sub cotatia din 15 septembrie, moment in care contractile lui sunt in bani si deci castiga pe piata futures.
2) Cea in care cursul BNR este deasupra cotatiei din data de 15 septembrie, moment in care contractile sunt in afara banilor insa a castigat prin aprecierea sumei pe care o primeste de la partener calculate in moneda oficiala.

In cazul operatiunii de LONG HEDGE, pentru ca importatorul se protejeaza de o eventuala apreciere a valutei in care trebuie sa faca plata, el trebuie sa cumpere cele 100 de contracte futures, petru a castiga pe piata futures ce pierde datorita faptului ca trebuie sa plateasca mai muti bani la data scadenta, si deci suntem in sitatia opusa in care contractile futures sunt in bani daca cotatia BNR din data scadentei platii este mai mare decat cea de la data contractarii comenzii.
4. Cum se pot proteja contractorii imprumuturilor bancare impotriva cresterii ratei dobanzii?
Asemanator exemplelor de mai sus un IMM care a contractat un imprumut de la o banca poate sa se asigure impotriva cresterii ratei dobanzii recurgand la cumpararea de contracte futures care au activ suport rata dobanzii, si deci daca aceasta este mai mare la momentul platii, contractele futures cumparate sunt in bani si deci acopera surplusul de numerar pe care acesta trebuie sa-l plateasca bancii.
NU trebuie omis faptul ca in caz contrar, deci daca rata dobanzii scade, ce va castiga el prin micsorarea ratei catre banca, va fii nevoit sa plateasca pe piata futures pentru ca in acest moment contractile lui sunt in afara banilor.
O varianta de plasare a lichiditatilor pentru un IMM este achizitia de actiuni. Aceasta alegere poate fi o alternativa la infiintarea unui depozit bancar, statistic rentabilitatea investitiei in actiuni fiind mai mare, presupunand insa asumarea riscului aferent valorilor mobiliare. In acest context, al investitiei in actiuni si a riscului implicit de diminuare a capitalului investit, intervine piata instrumentelor financiare derivate, in speta, piata contractelor futures, ca mecanism de asigurare a portofoliului de actiuni. Metoda de reducere a riscului se numeste "hedging" si consta in vinderea pe piata futures a unui numar de contracte echivalent detinerilor de actiuni ale unui anumit emitent. Aceasta operatiune conduce la "blocarea" ca si castig a diferentei de pret dintre pretul de vanzare a contractelor futures si pretul de cumparare a actiunilor. In situatia in care actiunile pierd din valoare, pe piata futures contractele aferente lor vor inregistra castig odata cu scaderea pretului de cotare. Prezetam mai jos o exemplificare a modalitatii de protejare a investitiei in actiuni prin vanzare de contracte futures:
- presupunem ca un IMM detine in portofoliu un numar de 100.000 de actiuni SNP achizitionate la pretul mediu P= 0.55 RON
- pe piata futures, pentru a realiza un hedging, trebuie sa vindem 100 de contracte DESNP,un contract DESNP fiind echivalentul a 1000 de actiuni.
- presupunem ca vindem 100 de contracte la pretul p= 0.59 RON.
Astfel blocam diferenta p-P= 0.04 RON/ contract.
5. Cum poate un IMM sa devina actionar semnificativ/majoritar la o societate listata la Bursa de Valori Bucuresti (BVB)?
Sunt mai multe modalitati prin care un IMM poate deveni actionar semnificativ (detinere de 10 % din capitalul social sau din drepturile de vot):

- achizitii de actiuni printr-un SSIF;
- oferta publica de cumparare printr-un SSIF, necesita avizul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
- subscrierea in carul unei oferte publice de vanzare (oferta facuta de un actionar care detine 10 % si care doreste sa vanda)
Modalitati prin care un IMM sa devina actionar majoritar :

- tranzactie in piata a unui pachet de actiuni de peste 50 % din capitalul social sau din drepturile de vot, printr-o singura tranzactie,urmand ca dupa aceasta tranactie in termen de 2 luni sa deruleze o oferta publica de preluare obligatorie;
- oferta publica de preluare voluntara printr-un SSIF, necesita avizul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
- subscrierea in carul unei oferte publice de vanzare (oferta facuta de un actionar care detine peste 50 % si care doreste sa vanda), urmata de o oferta publica de preluare obligatorie.